Hărțile de hazard și de risc la inundații sunt gata. Cum arată și de ce s-au scumpit de două ori în trei ani. „Sunt detalii tehnice” UPDATE

Hărțile de hazard au fost realizate cu fonduri europene, proiectul fiind cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operațional Sectorial „Mediu”, potrivit anunțului făcut de ANAR.

Purtătorul de cuvânt al ANAR a explicat joi pentru gândul că diferența – de circa 49 de milioane de euro – se explică prin faptul că, ulterior momentului 2011, în afară de faptul că s-a realizat și cea de-a 11-a hartă pentru un nou bazin hidrografic – Prut – Bârlad -, au mai fost accesate alte fonduri europene pentru realizarea acestui sistem anti-inundații.

„Era o primă evaluare, în 2011. Ulterior au mai fost accesate fonduri europene, a mai fost depus un nou proiect. Sunt detalii tehnice. Acesta nu a fost scopul conferinței de presă de azi”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana Maria Tănase.

După publicarea în gândul a articolului, purtătorul de cuvânt al ANAR, a revenit cu precizarea că, de fapt, dintr-o eroare, a dat o informație incorectă, precizând că, de fapt, suma de 400 de milioane de lei – echivalentul a 89,8 milioane de euro – include și alte nouă lucrări, pe lângă hărțile de hazard. Ana Maria Tânase a precizat că, de fapt, realizarea a 10 hărți de hazard a costat 40 de milioane de euro, bani europeni, la care s-au adăugat alte 7 milioane euro pentru realizarea hărții de hazard și de risc la inundații pentru al 11-lea bazin hidrografic, Prut-Bârlad.

„Diferența, până la 400 milioane de lei (echivalentul a 89,8 milioane euro – n.n.), reprezintă valoarea de finanțare a proiectului de la nivelul bazinului Prut-Bârlad, care include alte nouă lucrări, care nu mai includ valoarea de realizare a hărților de hazard la inundații, ci se referă la lucrări de: de regularizare a râului Bahlui de la nivelul municipiul Iași, poldere pe râul Bahlui, amonte și aval de localitatea Podul Iloaiei, acumularea nepermanente amonte de localitatea Târgu Frumos. Valoarea acestui proiect a fost aprobată de către Comisia Europeană, reprezentând, pe lângă realizarea celor două categorii de hărți, lucrări de apărare a inundațiilor realizate la nivelul bazinului Prut-Bârlad și pentru municipiul Iași”, a precizat ulterior purtătorul de cuvânt al ANAR, într-un răspuns trimis gândul.

Pe de altă parte, de joi, fiecare român va putea să vadă, printr-o căutare pe net, cât de mare este riscul ca localitatea în care trăiește să fie inundată, în anumite scenarii. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a publicat pe site-ul său, rowater.ro, hărțile de hazard și risc la inundații.

Zonele cu cel mai mare risc de inundații sunt, potrivit reprezentanților Apelor Române, Bazinul inferior al Siretului, zona Banatului, zona dinspre Prut, iar la nivelul Capitalei, zonele inundabile sunt în vestul Bucureștiului și zona lacurilor, în special lacul Colentina.

La rândul lor, autoritățile locale vor putea ține cont de aceste hărți atunci când trebuie să elibereze, de exemplu, o autorizație de construcție într-o anumită zonă.

„Nu vom mai putea construi în acele zone cu riscuri de inundații. Trebuie să avem în vedere protecția acelor zone. Toți cei care fac asigurări au posibilitatea să analizeze cât mai corect valoarea obiectivelor asigurate și a populației. Sunt instrumente de lucru pe care România nu le avea până acum. Planurile de apărare vor fi reactualizate și Masterplanul la nivelul autorităților se va îmbunătăți. Avem instrumentele de lucru care ne vor permite să creăm niște prognoze și avertizări mult mai exacte, astfel încât orice inspectorat județean să intervină prompt în amplasamentul respectiv luând măsurile necesare’, a declarat joi Vasile Pintilie, director general al ANAR.

Scenariul luat în calcul, în primă etapă, a fost unul ce ia în calcul inundații care se pot produce o dată la 100 de ani. Urmează să fie realizate și alte scenarii, pentru inundații ce se pot produce la 10 ani și 1.000 de ani.

„În circa o lună vor putea fi cunoscute și informații despre numărul de posibile victime omenești într-o anumită zonă inundată, precum și valoarea pagubelor în urma inundațiilor”, au explicat pentru gândul reprezentanți ai ANAR.

Pe hârțile publicate pe site-ul ANAR se menționează că activitatea de publicare a zonelor de hazard și de risc la inundații este în desfășurare. „Datele prezentate sunt de interes general, în scop de informare, pentru activități de promovare a investițiilor, proiectare sunt necesare studii aprofundate la nivel local”, se arată pe site-ul ANAR.

Hărțile de hazard și risc la inundații au fost întocmite pentru zonele desemnate ca având un risc potențial semnificativ la inundații, fiind analizați circa 33.500 de kilometri de cursuri de apă, adică 42% din cei de la nivel național.

Au fost scanate cursurile principale de apă și afluenții lor de la nivelul celor 11 bazine hidrografice din România: Crișuri, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Dobrogea-Litoral, Prut-Bârlad, Siret, Mureș, Someș-Tisa.

Hărțile de hazard și de risc la inundații vor fi folosite la reactualizarea planurilor de apărare împotriva inundațiilor la nivelul tuturor bazinelor hidrografice.Astfel, autoritățile susțin că pe viitor vor putea fi reduse potențialele pagube în zonele cu risc de inundații.

Ce sunt hărțile de hazard

Harta de hazard la inundații arată limita inundaței – adică până unde se poate extinde apa într-un scenariu considerat – și adâncimea sau nivelul apei.

Ce sunt hățile de risc la inundații

Harta de risc la inundații indică pentru zonele inundabile, în diverse scenarii, pagubele materiale și umane potențiale, adică numărul aproximativ de locuitori ce ar putea fi afectați, drumurile ce pot fi afectate, sursele importante de poluare, zonele protejate potențial afectate.

Deși termenul impus de Comisia Europeană pentru prima etapă – denumită evaluarea preliminară a riscului la inundații – a fost sfârșitul anului 2012, din cele 11 hărți, care sunt realizate de administrațiile bazinale (AB) , din cadrul Apelor Române, doar opt au fost gata la termen. Trei administrații bazinale – respectiv Someș-Tisa, Olt și Argeș – Vedea – nu finalizaseră hărțile la termen. În luna iuniei 2012 ministrul Mediului de la acea vreme, Rovana Plumb, anunța că hărțile de hazard urmau să fie gata în 2012, însă termenul nu a fost respectat.

„Hărțile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile…”

Pe de altă parte, în luna mai anul trecut gândul a scris că autoritățile încă nu s-au familiarizat cu utilizarea hărților de hazard la inundații, în forma disponibilă la acea vreme.

Inundațiile din aprilie anul trecut provocate de râul Jiu au luat prin surprindere autoritățile locale care recunoșteau la acea vreme că nu au mai avut timp să studieze hărțile de hazard la inundații în formatul disponibil la acea vreme, pentru a estima ce zone ar putea ajunge sub ape și ce măsuri trebuie luate pentru a reduce pagubele.

„Hărțile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile… Avem suficientă experiență, avem și manualul primarului. Știm cum să acționăm”, ne mărturisea în primăvara anului trecut Teodor Popescu, șeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu.

Pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, Administrația Națională „Apele Române” va elabora, până în 2015, planurile de management al riscului la inundații pe bazine hidrografice, conform cerințelor directivelor europene. Prin implementarea măsurilor structurale și nonstructurale, se urmărește, în primul rând, protecția oamenilor și a bunurilor acestora, a obiectivelor socio-economice, precum și protecția mediului